Astm bronșic | Ce este astmul
Astmul bronșic este o afecțiune cronică a căilor respiratorii. Are o evoluție lentă, de lungă durată și se caracterizează printr-o alternare între crize de astm și perioade silențioase când intensitatea simptomelor scade.
Odată cu prima manifestare a bolii, astmul bronșic are o evoluție cronică. Inflamația este prezentă permanent în bronhii, dar este resimțită de persoana care trăiește cu astm numai în timpul crizelor.
Cum se manifestă astmul
Între crize, pacientul se poate simți bine sau poate avea o greutate în respirație la efort.
Astmul poate fi împărțit în grade diferite de severitate. Atunci când astmul este ușor, se poate manifesta prin crize rare, de mică intensitate și care pot trece de la sine.
Dacă boala este mai severă, crizele pot apărea mai frecvent, chiar zilnic sau în timpul nopții. Când astmul este mai sever, persoana care trăiește cu boala nu se simte bine nici între crize, acuzând oboseală la eforturi din ce în ce mai mici, șuierat permanent în piept, tuse.
Un pacient diagnosticat cu astm are căile respiratorii deja inflamate, sensibile și foarte reactive. Astfel, când pacientul intră în contact cu particule iritante sau factori declanșatori de diferite categorii, căile respiratorii se îngustează pentru că mușchii care învelesc bronhiile se contractă și cantitatea de mucus secretată este din ce în ce mai mare.
Simptomele astmului se intensifică, pacientul are senzația că nu poate expira aerul din plămâni și implicit se instalează și starea de panică. Este esențial ca pacientul să intervină în cel mai scurt timp prin administrarea tratamentului de criză.
Dacă este o persoană care se confruntă pentru prima oară cu o criză, atunci trebuie să meargă de urgență la spital sau să sune la 112.
Dacă este deja pacient diagnosticat, trebuie să apeleze la medicația de urgență care îi va dilata căile respiratorii și îl va ajuta să respire normal, iar dacă tratamentul nu funcționează, să sune la 112 sau să meargă la spital.
Un pacient cu astmul bine controlat poate avea o calitate a vieții similară cu cea a unui om sănătos.
Simptome Astm
Simptomele astmului sau manifestările bolii sunt diferite la fiecare pacient în parte. Factorii declanșatori sunt diferiți, iar simptomele variază ca intensitate sau frecvență de apariție.
Simptomele cel mai des întâlnite sunt:
- Respirația dificilă
- Senzația de sufocare
- Respirație șuierătoare sau wheezing – expirația pacientului cu astm este asemănătoare unui fluierat
- Senzația că vă strânge sau vă apasă pieptul – în termeni medicali se numește constricție toracică
- Tusea care poate fi persistentă, iritantă; poate fi tuse uscată sau tuse productivă, însoțită de eliminarea unei substanțe albicioase sau transparent gelatinoase.
Tusea se instalează în special dimineața, la trezire şi noaptea sau în timpul efectuării unei activități fizice. În unele cazuri, tusea este singura manifestare a astmului, iar această formă se numește astm atipic.
Uneori, manifestările bolii se pot intensifica în timpul nopții într-atât încât vă pot trezi din somn sau se pot agrava în funcție de anotimp.
Toate aceste simptome au un impact major asupra calității vieții pentru că pot duce la tulburări de somn, oboseală în timpul zilei, un nivel scăzut al capacității de a munci sau, în cazul copiilor, incapacitatea de a merge la școală.
Cauze astm | Care sunt factorii declanșatori în astm?
Este important să fii atent la factorii care îți declanșează oricare dintre simptomele de mai sus sau, în cazuri mai grave, chiar o criză de astm.
Dacă reușești, împreună cu medicul tău, să îi identifici atunci vei ști ce să eviți sau cum să practici anumite activități astfel încât să nu ți se declanșeze o criză de astm.
Factorii care pot declanşa criza de astm pot fi:
Alergenici, cel mai des întâlniți sunt:
Părul de animale
Mucegaiul, condensul
Anumite alimente și conservanți
sau coloranți alimentariPolenul
Acarienii
Unele medicamente
Non-alergenici precum:
Ceața, Aerul rece, schimbările de temperatură
Fumul, Fumatul activ și pasiv
Efortul fizic
Emoțiile puternice
Răcelile și gripele
Refluxul gastro-esofagian
În caz de urgență, când pacientul simte simptomele de mai sus la o intensitate crescută, el trebuie să meargă la orice unitate de primiri urgențe. Astmul este o afecțiune care poate pune viața în pericol dacă nu se intervine la timp și simptomele nu sunt ținute sub control.
Dacă o persoană manifestă oricare dintre simptomele de mai sus, dacă simptomele sunt frecvente, supărătoare, au un impact minor sau major asupra desfășurării activităților zilnice, atunci este necesar un consult medical.
Primul pas este un consult la medicul de familie care va direcționa pacientul către un medic specialist care poate pune un diagnostic corect – medic pneumolog, alergolog, internist și atunci când simptomele se manifestă la minori, un medic pediatru.
Cel de-al doilea pas este pregătirea pentru întâlnirea cu medicul specialist.
Simptomele trebuie urmărite cu atenție și notate.
Sunt relevante: frecvența simptomelor, perioada din zi când sunt resimțite mai puternic, intensitatea lor. Foarte importanți sunt și factorii alergici sau non-alergici care declanșează oricare dintre simptome.
Totodată, este de ajutor ca medicul să știe dacă membrii familiei au avut sau au diagnostic de astm sau dacă pacientul lucrează într-un mediu în care interacționează frecvent cu substanțe chimice sau cu orice alți alergeni.
Este bine ca discuția să fie cât mai detaliată. Pentru a putea oferi ajutor, medicul are nevoie să fie ajutat cu o cantitate cât mai mare de informații.
Astmul este o afecțiune greu de diagnosticat pentru că simptomele sunt nespecifice și pot varia în timp. Simptomul cel mai des întâlnit este criza de sufocare, în termeni medicali se numește dispnee.
Diagnosticarea astmului presupune, după discuția cu medicul specialist, efectuarea unei spirometrii.
Este un test non-invaziv care măsoară capacitatea respiratorie a individului. Este utilizat pentru a stabili severitatea bolii și pentru a urmări evoluția bolii în timp.
Consultul alergologic și efectuarea unor teste alergologice reprezintă o etapă esențială pentru că, odată identificați, factorii declanșatori sunt mai ușor de ținut sub control.
Tratament pentru astm
Odată ce a fost pus diagnosticul de astm, pacientul va fi nevoit să înceapă tratamentul care ajută la menținerea bolii sub control. Un pacient cu astm care respectă indicațiile medicului poate face tot ceea ce face și o persoană sănătoasă
Sunt două categorii de tratamente în astm:
- Tratamentul de control
Rolul lui este de a ține sub control inflamația căilor respiratorii, care este principala cauză a crizelor de astm. Trebuie administrat zilnic, pe termen lung, chiar și în perioadele în care afecțiunea nu are manifestări.
- Tratamentul în situații de criză
Rolul lui este de a dilata căile respiratorii astfel încât pacientul să poată depăși criza de astm. Este vorba de tratamentul bronhodilatator administrat pe cale inhalatorie.
Se administrează la nevoie pentru ameliorarea simptomelor.
Astmul este o afecțiune cronică. Chiar dacă vă simțiți bine și nu aveți manifestări ale bolii, luați tratamentul de control așa cum vi l-a prescris medicul, pentru a ține sub control afecțiunea și a reduce numărul crizelor de astm.
După vizita la medic, pacientul trebuie să știe cum se administrează corect tratamentul, care este doza care trebuie administrată și când.

- Manifestările bolii – frecvența, intensitatea și perioadele din zi în care le resimți
- Frecvența crizelor de astm, a vizitelor la camera de gardă sau a internărilor în spital
- Funcția pulmonară evaluată cu ajutorul spirometrului
- Impactul manifestărilor asupra calității vieții, a activităților zilnice
- Impactul factorilor declanșatori identificați în urma diagnosticului
- Ce manifestări ale bolii au fost resimțite, în ce perioadă din zi, de câte ori și care a fost intensitatea lor;
- Care este reacția pacientului atunci când este implicat în activități fizice – ce simptome se manifestă, cât sunt de intense;
- Când și câtă medicație de criză a folosit.